Informații
Aflăm tot ce se construiește
Viziune
Dezvoltare strategică
Proiecte
Publice și private
Citește știrile Apix.ro

Evaluarea impactului în cazul celor 3 scenarii

7. EVALUAREA IMPACTULUI MOBILITĂȚII ÎN CAZUL A 3 SCENARII

Accesibilitate
Analiză economică
Analiza multicriterială

7.1 Accesibilitate

Indicatori și evaluări

Estimarea accesibilității (v. și secțiunea 5) are la bază calculul vitezei pe distanţa directă. Aceasta oferă posibilitatea definirii unui “nivel de accesibilitate (LoA)” similar/analog cu “nivelul de serviciu (LoS)”, folosit pentru evaluarea capacității de circulație rutieră. Aceasta ia în considerare atât distanţa, cât şi timpul de călătorie, prin împățirea distanţei directe la timpul mediu de călătorie pentru fiecare mod de transport. Timpul de călătorie ia în considerare timpul de intrare/ieșire din zona de trafic, timpii de transfer, precum şi timpul de deplasare. Deficienţele potenţiale de accesibilitate derivă din: lipsa legăturilor rutiere directe, lipsa oportunităţilor de parcare, lipsa liniilor de transport public (directe), distanţele mari până la staţia de transport în comun şi necesitatea transferului de pe o line pe alta, dar și din capacitatea redusă de circulație (toate acestea conducând la timpi de aşteptare). Ghidul german Îndrumări pentru planificarea integrată a reţelei definește şase “niveluri de accesibilitate – LoA”, de la A (foarte bun), la F (foarte slab).

Figura 103:       Nivel de accesibilitate estimat pe baza vitezei pe distanța directă (Îndrumări pentru planificarea integrată a reţelei)

Pentru definirea nivelului de accesibilitate timpii de călătorie au fost calculați cu ajutorul modelului de transport la nivel de macrozone (cartiere, destinații cheie).

După ce a fost calculat nivelul de accesibilitate LoA pentru fiecare pereche (macrozonă) OD, pentru analiza multicriterială au fost selectate două destinații cheie: zona centrală, respectiv Gara Iași.

Aceste valori ale nivelului de accesibilitate (pentru transportul public și pentru transportul privat) au fost ponderate ulterior cu populația și ulterior agregate pentru toate macrozonele (aparținând orașului, dar și polului de creștere).

Astfel indicatorii obținuți sunt:

– Accesibilitatea zonei centrale a municipiului Iași cu transportul public (pentru toți locuitorii polului de creștere)

–  Accesibilitatea Garii Iasi cu transportul public (pentru toți locuitorii polului de creștere)

–  Accesibilitatea cu transportul privat (pentru toți locuitorii polului de creștere)

►  a zonei centrale

► a gărilor din Iași.

În analiza multicriterială valoarea accesibilității 1 corespunde unui nivel de accesibilitate A ((LoA) (foarte bun), iar valoarea 6 unui nivel de accesibilitate F (foarte slab).

–   Procedura de evaluare

Accesibilitatea a fost măsurată atât pentru transportul public cat și pentru cel privat. Îmbunătățirea accesibilității pentru transportul public a fost ponderată dublu.

Scenariul cu cel mai mare număr de locuitori, cu accesibilitate îmbunătățită va primi punctajul maxim, iar celelalte vor primi un scor corelat cu proporția de îmbunătățire din îmbunătățirea maximă.

7.2 Siguranță

–   Indicatori și evaluări

Evaluarea siguranței circulației reprezintă o statistică descriptivă pe baza datelor asupra accidentelor din trafic și a analizelor retrospective. O analiza a evoluției viitoare a accidentelor, din care să rezulte o estimare cantitativă a numărului și gravității accidentelor ar necesita o metodă de predicție a accidentelor care nu este disponibilă. Prin urmare, definirea unor indicatori cantitativi, fiabili pare să fie mai mult sau mai puțin imposibilă. De obicei, planurile de mobilitate folosesc rate ale accidentelor pe tipuri de drumuri, iar calcularea numărului de accidente ia în calcul rerutarea traficului pe diferite categorii de drumuri (cu rate diferite de producere ale accidentelor sau cu diferite niveluri de risc). Deși în scenariul de referință numărul de accidente ar putea fi estimat pe baza creșterii parcursurilor, nu este posibil să se estimeze numărul de accidente în scenariile studiate.

Evaluarea din analiza multicriterială poate folosi parametrii de substituție pentru a măsura îmbunătățirea siguranței circulației. Măsurile luate, cum ar fi introducerea unor treceri de pietoni sigure (semaforizate, pasaje, pasaje subterane), semaforizarea intersecțiilor și amenajarea pistelor dedicate pentru biciclete pot constitui indicatori pentru măsurarea îmbunătățirii siguranței pentru toți participanții la trafic.

–   Procedura de evaluare

Compararea scenariilor cu scenariul de referință în ceea ce privește numărul suplimentar de:

–    treceri de pietoni  semaforizate;

–    intersecții semaforizate;

–     lungimea infrastructurii pentru biciclete;

–  numărul pasajelor (noi) pietonale peste calea ferată.

O abordare simplă este numărarea si notarea în funcție de cel mai bun scenariu.

7.3 Impactul asupra mediului

–   Indicatori și evaluări

Realizarea celor mai multe dintre obiectivele operaţionale, incluzând impactul asupra mediului (v. și secțiunea 5) poate fi estimată direct prin calcularea emisiilor bazate pe rezultatele modelului şi prin utilizarea factorilor de emisie. Schimbarea modului de transport este de asemenea un rezultat al modelului. Consolidarea mobilităţii pe distanțe scurte şi cea a electro‐mobilităţii reprezintă obiective calitative.

–   Procedura de evaluare

Abordarea este asemănătoare cu cea anterioară și constă în compararea indicatorilor din scenariul de referință și scenariul cu cea mai mare îmbunătățire, scenariu ce primește punctajul maxim de 10, cu scalarea celorlalte scenarii între 0 (referință) și “cel mai bun” (10).

 Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră: calculul emisiilor de CO2

  Reducerea emisiilor toxice: calculul emisiilor de NOx

Reducerea nivelului de zgomot asupra populației: procentul din populație pentru care se diminuează nivelul mediu de zgomot în urma diminuării volumului de trafic cu 50%.

Reducerea consumului de energie: calculul consumului total de energie

Creșterea utilizarii a transportului nemotorizat și a transportului  public:  ponderea cea mai mare pentru transportul public, deplasările pietonale și cu bicicleta

Îmbunatățirea mobilității pe distanțe scurte (nemăsurabil)

Îmbunatățirea mobilității pentru transportul alternativ‐electric  (nemăsurabil)

7.4 Eficiență economică

–   Măsurători și indicatori

Nivelul realizării tuturor obiectivelor (v. și secțiunea 5) ‐ cu excepţia sistemului de tarifare – au fost evaluate pe baza următorilor indicatori:

  • Durata călătoriei (min)
  • Parcursul cu autoturismul (veh km)
  • Numărul de pasageri care utilizează transportul public
  • Pasageri cu tramvaiul și trenul per vehicul‐km tramvai si tren
  • Pasageri cu autobuzul per vehicul‐km
  • Numărul locurilor de parcare noi în garaje colectie, producătoare de
  • Rezultatele analizei cost‐beneficiu: rata beneficiu‐cost indicator cuantificat independent (v. paragraful 6).

Procedura de evaluare, constă în compararea indicilor din scenariul de referință și scenariul cu cea mai mare îmbunătățire ‐ acest scenariu primește punctajul maxim de 10, cu scalarea celorlalte scenarii între 0 (referință) și “cel mai bun” (10) ‐ .

7.5 Calitatea mediului urban

–   Indicatori și evaluări

Pentru evaluări este propus următorul indicator: suprafaţă rededicată – de la traficul rutier şi parcări (spații ocupate de mașini) neregulamentare, la trafic pietonal/spațiu partajat (utilizat în comun)

Procedura de evaluare, constă în compararea indicatorului din scenariul de referință și scenariul cu cea mai mare îmbunătățire ‐ acest scenariu primește punctajul maxim de 10, cu scalarea celorlalte scenarii între 0 (referință) și “cel mai bun” (10) ‐.

7.6 Analiză economică pe scenarii

–   Perioada de referinţă

Perioada de referinţă sau orizontul de analiză reprezintă numărul de ani pentru care sunt furnizate previziuni în analiza cost‐beneficiu. Previziunile proiectelor ar trebui să includă o perioadă apropiată de durata de viaţă economică a acestora şi destul de îndelungată pentru a cuprinde impacturile pe termen mai lung. Durata de viaţă variază în funcţie de natura investiţiei.

În tabelul următor este indicată perioada maximă de referinţă pe sector, în conformitate cu anexa nr. 2 a Ordinului nr. 863 al MDLPL din 2 iulie 20089. În această anexă sunt prezentate principiile metodologice privind realizarea analizei cost‐beneficiu, elaborate de Ministerul Economiei şi Finanţelor.

Sector Perioada de referinţă (ani)
Energie 15 – 25
Apă şi mediu 30
Căi ferate 30
Porturi şi aeroporturi 30
Drumuri 25 – 30
Industrie 10
Alte servicii 15

Tabelul 40:    Perioada de referinţă pe sector

Analiza economică simplificată a fost realizată pentru un orizont de timp de 30 ani, care include şi perioada de implementare a proiectului. Datele prognozei de trafic au fost utilizate în estimarea beneficiilor socio‐economice obţinute prin implementarea scenariului.

Prin analiza socio‐economică se urmăreşte estimarea contribuţiei proiectului la dezvoltarea socio‐economică, reflectând costul de oportunitate social al bunurilor și serviciilor. Aceasta este realizată din perspectiva întregii societăţi (regiune sau ţară), în loc de a considera numai punctul de vedere al proprietarului infrastructurii. Metoda de calcul aplicată constă din utilizarea previziunilor fluxului de numerar generat de fiecare scenariu pentru a calcula indicatorii de performanţă economică a investiţiei.

–   Analiza opţiunilor

Opţiunile luate în considerare sunt prezentate în cele ce urmează:

  • Opţiunea 0 – varianta „scenariul de referință”: reprezintă opţiunea în care nu se implementează planul de mobilitate
  • Opţiunea 1 – varianta „scenariul propus”: reprezintă opţiunea în care se implementează Scenariul 1 ‐ Scenariul de bază
  • Opţiunea 2 – varianta „scenariul propus”: reprezintă opţiunea în care se implementează Scenariul 2: Optimizarea rețelei de transport existente
  • Opţiunea 3 – varianta „scenariul propus”: reprezintă opţiunea în care se implementează Scenariul 3: Către un nou management al mobilității ‐ Orientat pe un transport public puternic și pe politici severe pentru un transport durabil

Ipoteze de calcul pentru analiza economică

Ipotezele luate în calcul pentru efectuarea analizei economice au fost următoarele:

  • anul de bază în analiza economică a fost considerat anul 2014;
  • au fost utilizate costurile financiare (bazate pe prețurile de piață) în loc de costurile economice (bazate pe prețurile umbră);
  • analiza economică s‐a realizat în prețuri contabile constante;
  • costurile de investiție luate în considerare au avut în componența acestora estimări pentru următoarele capitole de cheltuieli (conform HG. nr. 28 din 9 ianuarie 200810): capitolul 3 „Cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică”, capitolul 4 „Cheltuieli pentru investiția de bază” și capitolul 5.1 „Organizare de șantier” din cadrul capitolului 5

„Alte cheltuieli”;

  • perioada de garanție pentru diferitele tipuri de investiții s‐a considerat a fi de 2 ani;
  • rata de actualizare socială folosită a fost de 5%11 pentru ţările care beneficiază de politica de  coeziune,  precum  România,  după  cum  se  recomandă  în  „Guide  to  Cost‐benefit Analysis of Investment Projects, Economic appraisal tool for Cohesion Policy 2014 – 2020”
  • s‐a considerat pentru toate proiectele din cadrul scenariului propus că implementarea acestora va începe în anul 2016;
  • cheltuielile de investiție au fost eșalonate pe o perioadă de la 1‐5 ani, în funcție de complexitatea lucrărilor;
  • primul an integral de operare este anul

Etapele necesare pentru realizarea unei analize socio‐economice sunt următoarele:

  • realizarea corecțiilor fiscale „pentru a exclude din analiza economică taxele indirecte (TVA, accize), subvențiile și transferurile de plăți realizate de o entitate publică”12
  • conversia prețurilor de piață la prețuri contabile „prin aplicarea de factori de conversie prețurilor financiare, cu scopul de a corecta distorsiunile de piață”13;
  • monetizarea efectelor pentru care nu există o piață (corecții pentru externalități);
  • actualizarea costurilor estimate și a beneficiilor folosind rata de actualizare socială.

7.6.1 Costul de investiție

Volume de lucrări, evaluări, deviz general

Activitatea de estimare a costurilor lucrărilor a presupus studierea planurilor existente (scara 1:5000 sau mai mari), consultarea documentațiilor existente și analiza lor critică privind adaptabilitatea la teren (având în vedere timpul scurs de la definitivarea lor și ținând seama de transformările urbanistice aparute în această perioadă), consultarea planurilor de urbanism existente și deplasări pe teren. Ținînd cont de toate acestea, s‐au estimat cantitățile necesare pentru diverse tipuri de lucrări pentru fiecare proiect și s‐a estimat costul acestora, prin aplicarea costurilor unitare pentru fiecare lucrare considerată.

Procedura pentru estimarea prețurilor unitare s‐a bazat pe următoarele:

  • prin comparare cu prețurile de ofertă din lucrări similare de drumuri calculate anterior și actualizate cu rata inflației.
  • pe baza analizelor de preț, luând în considerare sursele de materiale și posibile amplasări ale bazelor de producție specifice zonei, instrucțiuni și agremente tehnice în vigoare pentru tehnologii sau materiale noi, implementate pe piața internă în domeniul execuției drumurilor.
  • pe baza prețurilor acceptate anterior în zonă, actualizate cu rata inflației.

Prețurile au fost calculate în euro. În concordanță cu legislația română14 următoarele costuri au fost estimate separat:

  • cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică
  • cheltuieli pentru investiția de bază
  • alte cheltuieli (organizarea de șantier).

Deoarece în momentul de față nu sunt disponibile informații suficiente legate de „cheltuielile pentru obținerea și amenajarea terenului” și „cheltuielile pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului” acestea nu au putut fi estimate și nu au fost incluse în costul total de investiție. De asemenea, „cheltuielile conexe organizării de șantier”, deoarece se calculează ca procent din valoarea construcții – montaj (valoarea ce nu a putut fi calculată ținând cont de cele mai sus menționate)  nu  au  fost  incluse  în  costul  total  de  investiție.  Similar  s‐a  procedat  și pentru „cheltuielile diverse si neprevăzute”.

–   Eșalonarea investițiilor

În tabelul următor se prezintă eșalonarea investițiilor pe scenarii: Scenariul 1

Eşalonarea investiţiei (mii €) 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 TOTAL
fără TVA 0,000 0,000 136 501,765 65 057,032 38 002,200 20 000,400 20 000,400 279 561,797

Scenariul 2

Eşalonarea investiţiei (mii €) 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 TOTAL
fără TVA 0,000 0,000 381 439,100 86 536,486 45 388,666 20 000,400 20 000,400 553 365,052

Scenariul 3

Eşalonarea investiţiei (mii €) 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 TOTAL
fără TVA 0,000 0,000 332 729,384 108 109,865 45 388,666 20 000,400 20 000,400 526 228,715

Tabelul 41:       Eşalonarea investiţiei (mii €)

7.6.2 Valoarea reziduală

Valoarea reziduală a investiţiei s‐a luat în calcul pentru ultimul an al perioadei de analiză considerată în analiza cost‐beneficiu. Pentru calcularea valorii reziduale s‐a utilizat metoda B15 (calcularea valorii reziduale a tuturor activelor şi pasivelor) recomandată în Lucrarea clarificatoare nr.3 „Valoarea reziduală: definiţie şi mod de calculare în cadrul analizei cost‐ beneficiu a proiectelor de investiţii finanţate din FEDR şi FC” pentru infrastructurile publice. În acest scop a fost stabilită valoarea reziduală a principalelor componente ale investiţiei, în funcţie de durata de viaţă a fiecărei componente.

Pentru stabilirea duratei de viaţă a principalelor componente ale investiţiei s‐a utilizat „Catalogul din 30/11/2004 privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe”, aprobat prin HG 2139/2004, modificat prin HG nr. 1496/2008. La stabilirea valorii reziduale s‐au considerat costurile componentelor proiectelor fără TVA.

Valoarea reziduală a componentelor s‐a determinat astfel:

  • Valoarea reziduală = (durata de viaţă rămasă/durata de viaţă totală) * costul de capital
  • Valoarea reziduală a investiţiei s‐a obținut prin sumarea valorii reziduale a componentelor investiţiei. Modul de calcul al valorii reziduale a investiţiei este ilustrat în tabelele următoare.
 

Categorie lucrare

Valoare categorie lucrare

(mii € fără TVA)

Pondere categorie în costul total

(%)

Durata minimă de viaţă pe categorie lucrare

(ani)

 

Număr înlocuiri pe perioada de analiză

Durata de viaţă rămasă (ani) Valoare reziduala categorie lucrare (mii € fără TVA)
drum 53 584,61 26,13% 10,00 2 3 16 075,38
poduri/pasaje 7 100,00 3,46% 75,00 0 48 4 544,00
parcare cladire 3 000,00 1,46% 50,00 0 23 1 380,00
parcare platforma 774,40 0,38% 15,00 1 3 154,88
pista bicicleta 4 342,01 2,12% 15,00 1 3 868,40
ITS 9 116,66 4,45% 15,00 1 3 1 823,33
Intersectii 2 266,77 1,11% 15,00 1 3 453,35
linie tramvai 24 859,96 12,12% 30,00 0 3 2 486,00
tramvai 80 000,00 39,02% 25,00 1 23 73 600,00
autobuze 20 000,00 9,75% 25,00 1 23 18 400,00
Total lucrări 205 044 100% valoarea reziduală 119 785,346

Tabelul 42:               Valoarea reziduală a investiţiei în Scenariul 1 (mii €)

 

Categorie lucrare

Valoare categorie lucrare

(mii € fără TVA)

Pondere categorie în costul total

(%)

Durata minimă de viaţă pe categorie lucrare

(ani)

 

Număr înlocuiri pe perioada de analiză

Durata de viaţă rămasă (ani) Valoare reziduala categorie lucrare (mii € fără TVA)
drum 128 866,60 33,32% 10,00 2 3 38 659,98
poduri/pasaje 24 603,44 6,36% 75,00 0 48 15 746,20
parcare cladire 72 630,01 18,78% 50,00 0 23 33 409,80
parcare platforma 2 274,25 0,59% 15,00 1 3 454,85
pista bicicleta 9 179,09 2,37% 15,00 1 3 1 835,82
ITS 19 708,50 5,10% 15,00 1 3 3 941,70
Intersectii 2 626,77 0,68% 15,00 1 3 525,35
linie tramvai 26 859,96 6,95% 30,00 0 3 2 686,00
tramvai 80 000,00 20,69% 25,00 1 23 73 600,00
autobuze 20 000,00 5,17% 25,00 1 23 18 400,00
Total lucrări 386 749 100% valoarea reziduală 189 259,709

Tabelul 43:        Valoarea reziduală a investiţiei în Scenariul 2 (mii €)

 

Categorie lucrare

Valoare categorie lucrare

(mii € fără TVA)

Pondere categorie în costul total

(%)

Durata minimă de viaţă pe categorie lucrare

(ani)

 

Număr înlocuiri pe perioada de analiză

Durata de viaţă rămasă (ani) Valoare reziduala categorie lucrare (mii € fără TVA)
drum 97 034,69 24,68% 10,00 2 3 29 110,41
poduri/pasaje 41 187,94 10,47% 75,00 0 48 26 360,28
parcare cladire 86 830,01 22,08% 50,00 0 23 39 941,80
parcare platforma 2 329,15 0,59% 15,00 1 3 465,83
pista bicicleta 9 181,69 2,33% 15,00 1 3 1 836,34
ITS 11 414,45 2,90% 15,00 1 3 2 282,89
Intersectii 2 716,77 0,69% 15,00 1 3 543,35
linie tramvai 42 531,96 10,82% 30,00 0 3 4 253,20
tramvai 80 000,00 20,34% 25,00 1 23 73 600,00
autobuze 20 000,00 5,09% 25,00 1 23 18 400,00
Total lucrări 393 227 100% valoarea reziduală 196 794,105

Tabelul 44:       Valoarea reziduală a investiţiei în Scenariul 3 (mii €)

7.6.3 Corecții fiscale

Taxele și subvențiile sunt plăți transfer și nu reprezintă costuri economice reale sau beneficii pentru societate. De aceea, fluxul de numerar:

  • nu va include TVA sau accize;
  • prețurile nu trebuie să includă taxe directe sau indirecte, exceptând contribuțiile la asigurările de sănătate16;
  • prețurile nu trebuie să includă subvenții.

7.6.4 Conversia prețurilor de piață la prețuri contabile (prețuri umbră)

Transformarea preţurilor de piaţă în preţuri contabile (preţuri umbră) este necesară atunci când acestea nu reflectă costul de oportunitate al intrărilor și ieșirilor. Preţurile contabile sunt obţinute aplicând factori de conversie asupra preţurilor pieţei.

Conversia costurilor proiectului din preţuri de piaţă în preţuri de contabilitate implică detalierea costurilor proiectului pe diferite categorii, astfel pentru:

  • bunuri/servicii care se pot comercializa ‐ nu se solicită o conversie dacă se consideră că prețurile de piață reflectă prețurile
  • bunuri/servicii care nu se pot comercializa se poate folosi factorul de conversie

Având în vedere că s‐a realizat o analiză economică simplificată, s‐au utilizat costurile financiare (bazate pe prețurile de piață) în loc de costurile economice (pe baza prețurilor umbră), deoarece „conversia nu este necesară în analiza economică simplificată”.

7.6.5 Corecții pentru externalități

În cadrul analizei economice au fost luate în considerare următoarele tipuri de beneficii/impacturi socio‐economice şi de mediu:

  • din reducerea timpului de parcurs (pentru fiecare tip de vehicul);
  • provenite din costurile de operare a vehiculelor (pentru fiecare tip de vehicul);
  • externe legate de impactul asupra mediului, având în vedere că traficul este deviat în afara zonelor locuite. Tipurile de beneficii/costuri externe legate de impactul asupra mediului ce au fost analizate au inclus: poluarea atmosferică, schimbarea climei (încălzirea globală) şi poluarea fonică.

Aceste impacturi au fost monetarizate (măsurate în bani, după o metodologie ce va fi prezentată în analiză) şi sunt incluse în tabelele analizei economice.

Toate costurile, detaliate în cele ce urmează, vor fi evaluate atât în varianta „scenariul de referință”,  cât şi  în  variantele  celor  3 scenarii propuse. Cuantificând  diferenţa între   varianta

„scenariul de referință” şi „scenariul propus” se vor evidenţia beneficiile (valori pozitive) sau costurile (valori negative) socio‐economice şi de mediu obţinute prin implementarea proiectului.

În ceea ce priveşte proiecţia în timp a costurilor unitare utilizate în estimarea beneficiilor socio‐ economice şi de mediu, aceasta se va face cu o elasticitate cuprinsă între 0,5 şi 0,7, raportată la creşterea PIB. Acest aspect va fi detaliat pentru fiecare cost în parte, în capitolul aferent.

Prognoza PIB sau a altor indicatori utilizaţi în realizarea proiecţiilor economice s‐a făcut pe baza informaţiilor disponibile pe site‐ul Comisiei Naţionale de Prognoză.

În figura de mai jos se prezintă evoluţia PIB considerată în analiza economică.

Figura 104:       Evoluţia PIB considerată în analiza economică

–   Valoarea timpului

În cursul deplasării cu un autovehicul se consumă un anumit buget de timp. Reducerea timpului de parcurs este un parametru foarte important cu implicații în analiza economică.

Pentru calculul beneficiilor/impactului rezultat ca urmare a modificării timpului de parcurs, se aplică o valoare uniformă pentru reducerea timpului de parcurs, făcându‐se diferenţa doar între scopul realizării călătoriei (afaceri, navetă sau alte scopuri) şi modul de transport. Pentru realizarea acestui lucru sunt necesare date despre nivelul de ocupare al vehiculelor și scopul călătoriei. „Motivul este acela că valoarea timpului în cazul călătoriilor de afaceri este mai mare decât valoarea timpului în cazul călătoriilor de navetă sau alte scopuri de călătorie.”18 Valorile timpului ce au fost folosite pentru estimarea economiilor de timp sunt prezentate în tabelul următor.

 

Scopul călătoriei

Mod de transport pasager (€/pasager/ora)
autobuz autoturism, tren
Afaceri 8,15 10,16
Navetă 2,60 3,62
Alte scopuri 2,18 3,03

Sursa: Master Planul General de Transpost, Vol. 2, Partea  C: „Ghid privind elaborarea analizei cost-beneficiu economice și financiare și   a analizei de risc” Anexa 4  „Valoarea timpului”

Tabelul 45:    Valoarea timpului pentru pasageri, an de bază 2010

În cadrul modelului de trafic se estimează, pentru fiecare categorie de vehicule, numărul vehiculelor‐oră/pasagerilor‐oră, atât în variantele celor 3 scenarii propuse, cât şi în varianta

„scenariului de referință”.

Aceste valori se vor transforma în valori monetare, în funcţie de trei factori:

  • numărul mediu de pasageri pe categorii de vehicule
  • scopul călătoriei
  • valoarea timpului în funcţie de scopul călătoriei.

–   Scopul călătoriei

Ponderile călătoriilor cu scop muncă, navetă și alte scopuri (non‐muncă) s‐au stabilit pe baza datelor ce au fost preluate din anchetele în gospodării realizate în cadrul acestui proiect, precum și pe rezultatele furnizate din modelul de trafic. Acestea au fost utilizate pentru toate drumurile din rețeaua de analiză și au fost calculate pentru modul de transport privat și cel public, pentru diferite etape din orizontul de analiză, atât în variantele celor 3 scenarii propuse, cât și în varianta „scenariului de referiță”.

Gradul de ocupare al autovehiculelor

Pe toate drumurile din reţeaua de analiză a fost utilizată aceeaşi distribuţie a scopurilor călătoriilor pasagerilor rutieri şi acelaşi grad de ocupare al autovehiculelor.

Pe baza acestor informaţii, utilizând valorile unitare ale timpului pentru pasageri, s‐a estimat valoarea timpului.

Valoarea timpului pentru transportul de marfă

În cadrul documentului Master Planul General de Transpost, Vol. 2, Partea C: „Ghid privind elaborarea analizei cost‐beneficiu economice și financiare și a analizei de risc”, a fost stabilită şi valoarea timpului pentru transportul de marfă.

Mod de transport marfă (€/tona/ora)
rutier feroviar
1,27 0,52

Sursa: Master Planul General de Transpost, Vol. 2, Partea C: „Ghid privind elaborarea analizei cost-beneficiu economice și financiare și a analizei de risc” Anexa 4 „Valoarea timpului”

Tabelul 46:    Valoarea timpului pentru transportul de marfă, an de bază 2010

În cadrul ghidului „Document de lucru privind metoda de evaluare şi prioritizare a proiectelor în sectorul transporturilor”, versiunea revizuită 3, s‐a estimat încărcătura medie pe fiecare categorie de vehicul ce transportă marfă.

Aceasta este după cum urmează:

  • 1 tonă pentru camioane uşoare (furgonete);
  • 2,5 tone pentru camioane medii (2 osii);
  • 9 tone pentru camioane medii (3‐4 osii);
  • 10 tone pentru autovehicule

În consecinţă, plecând de la numărul de vehicule‐oră, pe categorii de vehicule, se va determina valoarea mărfii pe vehicul‐oră.

Diferenţele între timpul de călătorie în ipoteza „scenariul de referință” şi timpul de călătorie din ipoteza „scenariilor 1 ‐ 3”, constituie economii de timp pentru participanții în trafic. Aceste economii de timp se multiplică cu valoarea timpului de călătorie şi se obţin astfel beneficiile utilizatorilor din reducerea timpului de călătorie.

Conform recomandărilor din cadrul „Guide to Cost‐benefit Analysis of Investment Projects, Economic appraisal tool for Cohesion Policy 2014 – 2020”, decembrie 2014, pentru creșterea valorii timpului se recomandă din motive de prudență, să se folosească o elasticitate față de PIB de 0,7 pentru scopul muncă și de 0,5 pentru scopul non‐muncă19.

Costurile de operare a autovehiculelor

Costurile de operare a autovehiculelor sunt costurile suportate de către proprietarii de vehicule rutiere pentru a le opera. Fiecare categorie de autovehicule din flux îşi are propriile sale caracteristici de consum, care determină costul total de exploatare. Costul total de exploatare este compus din următoarele elemente:

  • carburanţi şi lubrifianţi;
  • anvelope;
  • costuri de întreţinere:
  • cu materiale;
  • cu
  • depreciere (amortisment).

Fiecare din aceste costuri sunt influenţate, în proporţii diferite, atât de viteza de circulaţie cât şi de distanţa parcursă şi starea suprafeţei de rulare.

În acelaşi timp, la traversarea unei localităţi sunt necesare frecvent cicluri frânare‐accelerare, ceea ce duce la creşterea semnificativă a consumurilor şi, implicit, a costurilor de operare.

Toate costurile prezentate mai sus au fost calculate cu ajutorul modulului RUC (Road User Costs) al programului HDM‐4, introducând ca date de intrare informaţiile referitoare la flota de vehicule specifică pentru România stabilite in cadrul „Documentului de lucru privind metoda de evaluare şi prioritizare a proiectelor în sectorul transporturilor”, versiunea revizuită 3. Cu acest program automat de calcul, agreat de băncile internaţionale de dezvoltare şi investiţii, s‐au realizat matrice de costuri pe kilometru pentru fiecare tip de autovehicul aflat în circulaţie pe drumurile publice, în funcţie de viteza şi de starea suprafeţei de rulare.

În ceea ce priveşte starea suprafeței de rulare din punct de vedere al indicelui de planeitate, atât pentru varianta „scenariul propus”, cât şi pentru cea „scenariul de referință”, au fost considerate valori medii ale IRI. Pentru aceste categorii de drumuri/străzi s‐au considerat valori fixe ale IRI pe perioada de operare, considerând că valorile vor fi menţinute la aceste niveluri prin lucrări de întreţinere  minimale.

Pentru fiecare sector de drum din reţeaua de analiză, pe baza raportului între volumul de trafic estimat şi capacitatea de circulaţie a drumului, raport care reflectă nivelul de congestie al drumului, s‐a determinat viteza fluxului de autovehicule, atât în cazul „scenariul de referință” cât şi în cazul „scenariul propus”.

Cunoscând starea drumului şi viteza fluxului, din matricele de costuri de operare, s‐au obţinut costurile de exploatare unitare ale tuturor vehiculelor.

În ceea ce privește creșterea costurilor de operare a vehiculelor în timp, aceasta depinde în principal de evoluția costurilor combustibilului, dar și de eficientizarea consumului vehiculelor. Astfel, în „Guide to Cost‐benefit Analysis of Investment Projects, Economic appraisal tool for Cohesion Policy 2014 – 2020”20, se consideră că aceste două efecte se compensează reciproc, iar nivelul costurilor rămâne constant pe întregul orizont de timp luat în considerare în analiză.

–   Beneficiile utilizatorilor

Însumând pe reţeaua analizată costurile de operare ale autovehiculelor şi costul timpului, aferente fiecărui tip de vehicul, se obţin costurile de parcurgere de către întregul trafic, a reţelei respective. Analizele au fost făcute atât pentru situaţia existentă cât şi pentru situaţia în care se realizează  scenariul.

Scenariul 1

Tabelul 48:       Valorile economiilor de timp şi ale costurilor de operare a autovehiculelor

–   Poluarea atmosferică

Investițiile în sectorul transporturilor afectează calitatea aerului prin diminuarea sau creșterea nivelului de emisii de poluanți în aer. Costurile economice de poluare a aerului, constau în cuantificarea emisiilor cu:

  • efecte aupra sănătății – PM 10, PM 2,5 – aspirarea de astfel de emisii crește riscul de boli respiratorii și cardiovasculare;
  • efecte asupra construcțiilor – murdărirea suprafețelor construcțiilor cu particule de praf și degradarea fațadelor din cauza proceselor corozive produse de poluanți acidifianți precum NOx și SO2;
  • pagube asupra recoltelor – produse ca urmare a emisiilor de CO, COV, NOx și SO2;
  • impactul asupra ecosistemelor și biodiversității – cauzat de poluanți atmosferici care conduc la acidifiere (NOx, SO2) și eutrofizare (NOx, NH3).

Costurile poluării atmosferice depind de doi factori:

  • emisiile poluante pe vehicul – km;
  • costul unitar pentru o tonă de poluant

Emisiile de poluant pe tip de vehicul au fost evaluate pe baza relaţiilor din modelul de trafic, pentru diverse orizonturi de timp, atât în varianta „scenariilor 1 ‐ 3” cât şi în varianta „scenariul de referință”.

Costurile poluării atmosferice pentru România au fost preluate din „Update of the Handbook on External Costs of Transport”21. În cadrul analizei cost – beneficiu aceste valori au fost aduse la nivelul anului de bază 2014.

 

NOx (€/tonă)

 

NMVOC

(€/tonă)

 

SO2

(€/tonă)

PM 2.5 (exhaustiv și non-exhaustiv) (€/tonă)
Suburban Urban Interurban (rural), Autostradă
22 893 1 796 17 524 84 380 231 620 56 405

Sursa: Update of the Handbook on External Costs of Transport, tabelul 15, p.37

Tabelul 49:    Costurile poluării atmosferice pentru România, an de bază 2010

Conform recomandărilor din cadrul „Guide to Cost‐benefit Analysis of Investment Projects, Economic appraisal tool for Cohesion Policy 2014 – 2020”, decembrie 2014, creşterea valorii emisiilor poluante se face cu o elasticitate de 0,7 raportată la creşterea PIB.

–   Schimbarea climei

Efectele transporturilor care influenţează schimbările climatice şi încălzirea globală sunt, în principal, cauzate de emisiile de gaze cu efect de seră precum dioxidul de carbon (CO2), protoxidul de azot (N2O) şi metanul (CH4). Aceste emisii sunt considerate a avea un impact global, astfel încât schimbarea intervenită în volumul emisiilor este independentă de locul unde apare.

Emisiile de CO2 și CH4 pentru vehiculele rutiere au fost estimate pe baza relaţiilor din modelul de trafic, pentru diverse orizonturi de timp, atât în varianta „scenariul propus” cât şi în  varianta „scenariul de referință”.

Costurile unitare au fost preluate din cadrul ghidului „Guide to Cost‐benefit Analysis of Investment Projects, Economic appraisal tool for Cohesion Policy 2014 – 2020”, decembrie 2014.

 

A nul

 

CO2

(euro/t)

CH4
echivalent CO2 euro/t 25
2010 25,00 625,00
2014 26,63 665,70
2020 32,63 815,70
2030 42,63 1 065,70

Sursa: Guide to Cost-benefit Analysis of Investment Projects, Economic appraisal tool for Cohesion Policy 2014 – 2020, decembrie 2014, p.63

Tabelul 50:     Costurile în cazul schimbării climei

În tabelul de mai jos se prezintă centralizat emisiile de noxe estimate pe întreaga reţea analizată, atât în ipoteza „scenariilor 1 ‐ 3” cât şi în ipoteza „scenariul de referință”, precum și cuantificarea acestora în valori monetare.

Scenariul 1

Tabelul 51:       Poluarea atmosferică, schimbarea climei

–   Poluarea fonică

Poluarea fonică poate fi definită ca „sunetul exterior nedorit sau dăunător, generat de activitățile umane, inclusiv zgomotul emis de mijloacele de transport, traficul rutier”22.

În general se pot distinge următoarele impacturi negative ale zgomotului asociat transporturilor:

  • disconfortul care duce la restricții privind efectuarea activităților dorite;
  • efecte negative asupra sănătății umane, de exemplu riscul de boli cardiovasculare, care pot fi cauzate de nivelurile de zgomot de peste 50 dB;
  • având în vedere că emisiile de zgomot au un impact local, amploarea efectului este legată de distanța de la zona locuită la site‐ul proiectului (cu cât aceasta este mai mică, cu atât mai mare este disconfortul provocat de zgomot).

Impactul zgomotului este influențat de:

  • ora de producere (tulburările datorate zgomotului în timpul nopții vor avea un impact mai mare decât cele din timpul zilei)
  • densitatea populației din apropierea sursei de zgomot
  • nivelul existent al zgomotului

Costurile poluării fonice au fost preluate din „Update of the Handbook on External Costs of Transport”23 . În cadrul analizei cost – beneficiu aceste valori au fost aduse la nivelul anului de bază 2014. Aceste costuri s‐au aplicat la numărul de vehicule‐km de pe rețea, în funcție de mediu (urban, suburban sau rural), de momentul din zi (zi sau noapte) și de tipul de autovehicul.

 

 

Categorie vehicul

Cost (€/vehicul-km)
Timpul zilei Mediu
Urban Suburban Rural
 

turisme

Zi 0,0088 0,0005 0,0001
Noapte 0,0161 0,0009 0,0001
 

autobuze

Zi 0,0440 0,0024 0,0004
Noapte 0,0803 0,0045 0,0007
 

marfă ușoară

Zi 0,0440 0,0024 0,0004
Noapte 0,0803 0,0045 0,0007
 

marfă grea

Zi 0,0810 0,0045 0,0007
Noapte 0,1478 0,0083 0,0013
 

tren pasageri

Zi 0,2734 0,0121 0,0150
Noapte 0,9016 0,0398 0,0496

Sursa: Update of the Handbook on External Costs of Transport, tabelul 15, p.51

Tabelul 52:    Costurile poluării fonice pentru România, an de bază 2010

Conform recomandărilor din cadrul „Guide to Cost‐benefit Analysis of Investment Projects, Economic appraisal tool for Cohesion Policy 2014 – 2020”, decembrie 2014, creşterea valorii emisiilor poluante se face cu o elasticitate de 0,7 raportată la creşterea PIB.

Pe baza  diferenţelor  între  emisiile  în  ipoteza  „scenariul de  referință”  şi  emisiile  din ipoteza „scenariilor 1‐3”, s‐au estimat beneficiile/impacturile legate de zgomot generate de implementarea  scenariului.

Tabelul 53:        Poluarea fonică

7.6.6 Costuri de operare și întreținere

În cadrul analizei economice structura costurilor estimate de întreținere și operare nu conține TVA. Acestea au fost exprimate procentual din valoarea investiției de bază pentru lucrările de drumuri, poduri, ITS sau au fost incluse în costurile de operare unitare/km pentru materialul rulant și infrastructura tehnică aferentă.

Astfel, în estimarea procentuală, s‐a ținut cont de experiența acumulată în cadrul altor proiecte și de operațiile necesare pentru:

  • lucrările de drumuri: în conformitate cu Normativul AND 599 ‐ 2010 pentru întreţinerea drumurilor naționale pe criterii de performanţă
  • străzi: Normativ pentru întreținerea și repararea străzilor NE 033‐04 (revizuire C270/1991)
  • lucrările de poduri: în conformitate cu Normativul AND 599 – 2010 pentru întreţinerea drumurilor naționale pe criterii de performanţă.

Pentru estimarea costurilor cu salariile, s‐a ținut cont de salariul mediu brut de referință pentru zona proiectului pentru anul de bază, din care au fost eliminate alte taxe directe, exceptând contribuțiile la asigurările de sănătate.

Costurile de întreținere și operare vor fi considerate constante pe perioada de analiză, așa cum se recomandă în „Guide to Cost‐benefit Analysis of Investment Projects, Economic appraisal tool for Cohesion Policy 2014 – 2020”24, deoarece creșterea salariilor și a costului energiei este compensată de creșterea productivității muncii (ca urmare a utilizării unor materiale de mai bună calitate și a unei tehnologii mai performante).

7.6.7 Indicatori economici de performanță ai scenariului

Analiza economică a evaluat următorii indicatori economici ai investiţiei:

  • Valoarea actualizată netă economică (VANE) – este principalul indicator de referință pentru evaluarea proiectului. Este definită ca „diferența dintre  beneficiile și costurile sociale totale actualizate”25. Pentru ca un proiect să fie acceptabil din punct de vedere economic, valoarea actualizată netă economică a proiectului ar trebui să fie pozitivă (VANE>0), ceea ce demonstrează că societatea dintr‐o anumită regiune sau țară are de câștigat în urma proiectului deoarece beneficiile proiectului depășesc costurile și, prin urmare, proiectul ar trebui să fie implementat.
  • Rata de rentabilitate economică (RRE) ‐ exprimă rentabilitatea socio – economică a unui proiect, iar în cazul proiectelor cu finanțare din fonduri europene, aceasta trebuie să fie mai mare decât rata de actualizare socială.
  • Raportul  Beneficii  ‐  Cost  (B/C)  –  reprezintă  valoarea  actualizată  netă  a  beneficiilor
    proiectului împărțită la valoarea actualizată netă a costurilor proiectului și trebuie să fie mai mare decât 1.

Pentru analiza cost – beneficiu s‐a identificat fluxul de venituri şi cheltuieli pe întreaga perioadă de analiză. Pentru a aprecia dacă investiţia este oportună, atât costurile cât şi beneficiile au fost actualizate cu o rată de 5%, recomandată de Comisia Europeană pentru ţările de coeziune.

Calculele pentru profitabilitatea economică a proiectului sunt prezentate în tabelele 54‐55.

Analiza economică a proiectului reliefează oportunitatea investiţiei, VNA având o valoare pozitivă superioară ratei de actualizare socială de 5%. Acest lucru reflectă rentabilitatea din punct de vedere  economic  a  proiectului,  dar  şi  efectul benefic al acesteia  asupra  economiei locale, superior costurilor economice şi sociale pe care acesta le implică, raportul beneficii/cost fiind mai mare decât 1.

În funcţie de rata de actualizare, variaţia Valorii Nete Actualizate se prezintă în figura de mai jos:

Figura 105:        Variaţia VNA în funcţie de rata de actualizare

7.6.8 Concluziile analizei economice

Principalele costuri şi beneficii economice indentificate în analiza cost‐beneficiu sunt prezentate în tabelele de mai jos:

7.7 Analiza multicriterială

Următorul tabel prezintă centralizat indicatorii utilizați în analiza multicriterială, precum și modalitatea de ponderare care rezultă din scalarea fiecărui indicator. Deoarece există întotdeauna maxim 10 puncte posibile, rezultatul maxim este de 200 puncte, incluzând aici și rezultatele ACB (analizei cost – beneficiu).

Tabelul 58:    Indicatori și ponderi utilizate pentru AMC

Sistemul de notare propus folosește rezultate specifice din fiecare scenariu, acordând numărul maxim de puncte celui mai bun rezultat relativ. Cu toate aceastea, nu ia in considerare o gamă de soluții. În cazul diferențelor minore, rezultatele notării sunt aceleași ca și în cazul în care există diferențe mari.

Se observă că din punct de vedere al accesibilității (preponderent pentru transportul public) Scenariul 3 oferă cele mari beneficii, în timp ce din punct de vedere al siguraței circulației și a calității mediului urban, Scenariul 3 oferă aceleași beneficii ca și Scenariul 2 orientat mai mult pe dezvoltarea infrastructurii rutiere.

Deși în cazul Scenariul 3 beneficiile în ceea ce privește calitatea mediului înconjurător sunt mai scăzute decât în Scenariul 2, acestea reprezintă beneficii importante în comparație cu Scenariul de referință (scenariul do‐nothing).

Pe de altă parte scenariul 3 aduce cele mai importante beneficii economice, deși toate cele trei scenarii prezintă rapoarte beneficiu/cost ce indică faptul că sunt viabile. Rezultatele analizei se regăsesc în tabelul următor:

Tabelul 59:    Rezultatele analizei multicriteriale pe scenarii

Ca urmare a concluziilor analizei economice și a celei multicriteriale pentru cele trei scenarii a fost recomandat Scenariul 3.